| |
 |
| |
| |
| |
Romania
2010 . Perspectiva economica si politica |
| |
| |
Care sunt perspectivele
localitatii Santana in viitoarea Romania -
Europa |
| |
| |
Performanta de azi este inceputul de
maine ( ? ) |
|
| |
Daca as avea
ocazia , aceasta ar fi sugestia pe
care as scrie-o in cartea de onoare a primariei localitatii mele de nastere. |
| |
Sentimentul de respect si multumire
pe care il pastrez locului meu de nastere, unde am petrecut o copilarie
atat de frumoa- |
| |
sa, m-a determinat sa-mi pun
intrebarea perspectivei localitatii in viitoarea Europa noastra comuna, ca
parte componenta |
| |
in marele network al tarilor
europene. |
| |
Pentru a gasi un raspuns la
tematica propusa, am considerat ca este de folos analizarea
situatiei sub aspectul materialului |
| |
documentar din
"Ziarul Financiar 2004" sub titlul "Romania
2010" , incercand de a deduce impactul rezultat din
con- |
| |
textul national. |
| |
|
| |
Triunghiul magnetic din vest |
|
| |
Arad - Timisoara - Sibiu, este
o zona cu o dinamica accelerata a investitiilor straine.
S-a creat un lant al furnizorilor din |
| |
industria auto. Dislocarea
industriei din zona Europei occidentale nu s-a
terminat, ea va continua si in urmatorii
ani. |
| |
Faptul ca Ardealul profita cu
precadere se datoreaza traditiei sale istorice. Managementul companiilor mari
vor cauta |
| |
permanent dupa zone cu costuri de
productie scazute "low cost production area". |
| |
Firma romana EKR
din Santana este o parte componenta al dislocarii industriei auto in regiuni
cu salarii la nivel inferior. |
| |
Pe termen lung
trebuie avut in vedere ca tehnologiile
transferate nu sunt de calitate high technology, ci
sunt procese |
| |
in care intentia este de a utiliza
la maximum resursele umane ieftine. Este absolut oportuna intrebarea:
ce se intampla dupa |
| |
aderarea Romaniei la UE, se vor muta
aceste firme catre tarile estice (?) ca Ukraina ? Tinerii
studiosi sunt bine sfatuiti de a |
| |
avea in vedere si alternative in
domeniul service-lui, dar care (?) |
| |
Pentru localitatea Santana EKR
si alte dislocari din occident nu trebuiesc supraevaluate ci
trebuie considerate ca o parte |
| |
al ramurei economice locale, care
absoarba forta de munca in mod temporar. |
| |
Oficialii localitatii Santana sunt
chemati de a elabora un studiu documentar asupra resurselor locale si a le
pune la dispo- |
| |
zitia intr'o actiune " PR "
de mare amploare , potentialilor investori. |
| |
|
| |
Invatati, invatati, invatati |
|
| |
Este din ce in ce mai dificil ca sa inveti tinand cont de cerintele pietei,
pentru simplul fapt ca dinamica pietei este enorma. |
| |
Localitatea Santana
trebuie sa asigure elevilor scoalei
generale predarea obiectelor la un nivel
international ridicat. |
| |
Aceasta impune recrutarea de
profesori sau invatatori cu inalta calificare si cu un devotament deosebit.
Fuga invatatorilor |
| |
in ramura industriala, unde se
platesc salarii mai mari, nu usureaza aceasta sarcina, dar
ramane o datorie a comunei de a |
| |
gasi o solutie locala adecvata
pentru recrutarea si mentinerea de cadre didactice cu o calificare
superioara. |
| |
Existenta invatamantului
particular reprezinta un semnal important ca
in Romania exista o reforma in invatamant. |
| |
Fapt este ca oferta
educationala a institutiilor de invatamant particular este strans
legata de cererea de pe piata muncii. |
| |
Institutiile de invatamant
liceal nu pot fi mentinute in mediul rural. Sansele grupului
scolar agricol din Santana sub forma |
| |
actuala nu sunt prea mari. Dupa
prima reforma scolara aceasta institutie se va prezenta cu un nou profil. |
| |
|
| |
Evadarea din sistemul public
de sanatate |
|
| |
Asigurarile private de
sanatate vor avea una din cele mai dinamice evolutii. Oamenii vor sa
scape de conditiile dificile din |
| |
spitalele publice.
Sanatatea asigurata de statul roman, ca cel al
tuturor statelor europene, va fi la un nivel de baza adica |
| |
strictul necesar, vorba poporului -
prea mult ca sa mori si prea putin ca sa traiesti. |
| |
Implicatiile acestori reflectii
asupra existentei "Centrului de Sanatate Santana" sub forma actuala
trebuiesc serios analizate |
| |
de catre managementul
unitatii. Sansele spitalului din Santana sunt
evident mai mari, daca managementul defineste o |
| |
specializare mai
restransa si ofera din timp servicii de
sanatate suplimentare cu nivel adecvat asigurariilor private. In |
| |
situatia actuala rentabilitatea nu
este garantata si la prima reducere a subventiei statului spitalul
risca a fi inchis. |
| |
|
| |
Afacerea autostrazilor |
|
| |
Romania are
in prezent 200 de kilometri
de autostrada. In anul 2010 vor fi aproape 2000 de Kilometri de
autostrada. |
| |
Autostrazile desenate pe hartile Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului ar
urma sa acopere coridoare |
| |
paneuropene de transport IV si IX -
care vin dinspre nordvest (granita cu Ungaria) prin centrul tarii spre
Bucuresti si mai |
| |
departe spre Giurgiu, respectiv
traseul dinspre Moldova spre Bucuresti. Constructia de autostrazi dezvolta
pe langa ea alte |
| |
afaceri precum retele de restaurante,
benzinarii, parcari si o gama larga de servicii. |
| |
Din pacate localitatea
Santana nu este asezata la unul dintre traseurile avizate - deci micii
producatori din Santana nu au |
| |
ocazia sa participe la vanzarea
directa al produselor proprii, ei vor fi fortati sa transporte produsele la
Arad sau alte orase |
| |
ceeace implica
transporturi pe distante lungi, sau sa le vanda
societatiilor comericale mari de tip Mall la un pret redus. |
| |
In urmatorii ani subventionarea benzinei
de catre statul roman va fi sistata,
costurile de transport vor fi evident mai mari, |
| |
producatorii din Santana nu vor mai
fi competitivi. Oficialii localitatii Santana sunt bine sfatuiti de a face
toate demersurile |
| |
necesare pentru scurtarea
transporturilor catre Arad, prin asfaltarea segmentului Zimand - Santana.
In mod calculatoriu |
| |
rezulta o economie de 30 % de timp,
de benzina, de costuri si de poluare al mediului inconjurator.
Exista motive mai mari ? |
| |
Stimati reprezentanti al comunitatii
din Santana nu uitati: " Soarele rasare din
infrastructura." |
| |
Am sa repet de cate ori
este necesar, ceeace am sustinut deja intre anii 1970 - 1977, Santana
trebuie sa devina un satelit al |
| |
Aradului, este absolut necesar de a concentra toate eforturile in aceasta directie.
Dislocarea anumitori functii administra- |
| |
tive, spre orasul Chisineu-Cris
sau alte localitati similare, nu
sunt in interesul localitatii Santana. |
| |
|
| |
Afacerea curata cu produse
ecologice |
|
| |
Romania are mare potential in
industrie de produse ecologice. Romanii vor produce dar in termen
scurt nu vor consuma. |
| |
In Germania exista o piata de 3
Miliarde de Euro - o nisa extraordinara, in care producatorii romani ar
putea intra. Aici tre- |
| |
buie evaluate sansele
producatorilor din Santana. Pentru a valorifica potentialul
resurselor locale, firmele agricole de pe |
| |
teritoriul localitatii Santana
trebuiesc restructurate. Si in agricultura ca in toate
sectoarele economice firmele se speciali- |
| |
zeaza pe branse.
Diversitatea ramurilor comerciale ale firmelor
agricole din Santana leaga prea multe resurse umane si
|
| |
se irosesc potentiale
financiare. Odata cu aderarea Romaniei la UE
societatile comerciale din Italia, Franta si Spania
vor |
| |
inunda piata Romaniei cu produse
ieftine. Ce gandesc firmele romane, sau cele din Santana,
sa opuna acestei tendinte ?. |
| |
In orice caz firmele trebuie sa
perceapa ca statului roman ii va fi interzis sa subventioneze produsele proprii,
in caz contrar |
| |
va plati amenzi adecvate.
Firmele straine vor supraveghea transactiunile pe piata Romaniei, ar
fi o iluzie ca Romanii sa |
| |
creada in jongleriile traditionale practicate pe plan national,
pentru simplul fapt, ca numai exista
practica nationala. |
| |
|
| |
Localitatea Santana nu are apa ?
|
|
| |
O situatie deosebita
este faptul ca localitatea Santana nu poseda apa potabila
si apa necesara pentru irigarea gradinilor, |
| |
desi puturile pentru
aprovizionarea cu apa potabila a uzinei
de apa se afla pe teritoriul localitatii Santana. Intr'un stat |
| |
cu legislatie democratica si
cu pretentii de aderare la UE, solutionarea acestei
probleme poate fi obtinuta pe calea negocie- |
| |
rilor. Prefectura din
Arad este constienta de faptul ca avizele pentru
constructia puturilor s-au dat de catre
primaria |
| |
Santana (Consiliul Popular
al comunei Santana) in conditiile legislative ale
statului comunist, in care acordul localitatii |
| |
Santana a fost impus de catre
Consiliul Judetean Arad. |
| |
Consiliul local trebuie
sa analizeze aspectul juridic al proprietatii
asupra resurselor de apa freatica pe arealul ei. Altfel |
| |
risca sa transforme teritoriul
comunei in desert. Producatorii comunei Santana sunt viciati de unele
privilegii de care sunt |
| |
indreptatiti prin asezarea
geografica, consemnata si in planul cadastral existent. |
| |
|
| |
Investitorii vad profitul de dincolo
de deseuri |
|
| |
Investitiile in gropile de gunoi
sunt afaceri foarte profitabile. Pentru administratiile locale acestea sunt
mine de aur. In tarile |
| |
occidentale primariile cam exclud
privatizarea deseurilor, probabil ca nu sunt dispusi sa renunte la aceste
izvoare financia- |
| |
re denumite "self running unities".
Administratia locala din Santana va intampina doua obstacole
majore in gospodarirea |
| |
gropilor de gunoi: Finantarea
investitiilor si respectarea regulilor de poluare al mediului
inconjurator, norme emise de UE, |
| |
Politicienii locali sunt sfatuiti a
construi din timp cooperatiuni cu investitori potentiali, dar cu conditia
de a pastra o majo- |
| |
ritate comoda in luarea de decizii
operative, o antrepriza deosebit de dificila. |
| |
|
| |
Fondurile de pensii.
Ocupationale sau private ? |
|
| |
In Romania se vor introduce
incepand din anul 2008 fondurile de pensii private. Este de
asteptat ca asociatiile de asigurari, |
| |
sa treaca la start cu un zgomot PR
infernal. Experienta evoluarii actiunilor
in anul 1998 nu prea confirma renditele asa |
| |
spuse "garantate." Nu
este de conceput cum un politician ales de catre popor poate
sugera ca oamenii sa-si depuna banii |
| |
greu economisiti pe actiuni. Fericit
este cel care are norocul sa mearga in pensie chiar in momentul unui boom al
bursei, oare |
| |
putem noi oamenii de rand sa mizam
pe noroc ? Nu este norocul de partea puternicului ? Cine sunt puternicii
nostri ?
|
| |
In localitatea Santana va
creste numarul persoanelor care detin firme si care vor lucra pe cont
propriu si care la randul lor |
| |
au nevoie de o pensie. Ei nu
vor fi toti oameni suficient de bogati, astfel incat sa nu-si
puna problema unei pensii. De aceea |
| |
se impune integrarea lor in sistemul
pensiilor ocupationale. |
| |
Eu personal as avertiza toti
cetatenii comunei mele natale sa nu se lege de iluzii. Asigurarea
pe timpul batranetii poate sta |
| |
pe mai multe picioare. Un important suport
social este dobandirea de imobil. La ora
actuala chiriile sunt la un nivel |
| |
subventionat. In faza finala a privatizarii posesorii imobilelor
vor cere mari chirii, astfel incat sa le revina un venit in urma |
| |
cheltuielilor de intretinere.
Consecintele pentru multi chiriasi sunt catastrofale. |
| |
Politicienilor le revine
sarcina in a lua masuri preventive, prin elaborarea de legi adecvate care sa
limiteze investirea bani- |
| |
lor din fondul de pensii, private
sau ale statului, in actiuni. |
| |
|
| |
Comisia pentru
"public
relation" |
|
| |
Este fara indoiala ca comunei
Santana i s-a luat identitatea. Aceasta nu ar fi prea tragic daca
localitatea ar mobiliza suficien- |
| |
ta energie si capacitatea spirituala
de a redobandi sau de asi dezvolta o identitate proprie pe fondul istoric
existent. Nimeni |
| |
poate sa se sustraga de la istoria
sa. Cine nu cunoaste trecutul nu poate concepe viitorul. Transferand
aceasta teza in condi- |
| |
tiile localitatii
Santana situatia devine problematica. Peste 25
% din cetatenii locali nu s-au nascut in Santana. Ideile
si |
| |
interesele tutror trebuiesc
indrumate spre binele comunei. In aceasta diversitate de
mentatlitati exista si un potential favo- |
| |
rabil dezvoltarii spirituale.
Consolidarea societatii locale va depinde de intelepciunea partidelor
politice existente, de felul |
| |
cum acestea isi vor defini
programul politic privind viitorul localitatii asa incat nu vor pune
soarta localitatii la dispozitia |
| |
jocurilor si intrigatiilor politice.
Partidele politice sunt avizate de a gasi o platforma comuna in
dezvoltarea economica a |
| |
localitatii Santana fara ca sa
paraseasca conceptul politic propriu. Privind evolutia unor localitati cu
probleme similare, |
| |
observam ca unele au aceptat
crearea de comisii nepolitice cu carater consultativ. Acceptanta si
credibilitatea acestor |
| |
comisii in cadrul populatilor locale este
foarte mare. |
| |
Componenta consiliului local din
Santana, in urma alegerilor din anul 2004, nu sugereaza neaparat o
participare reprezen- |
| |
tativa a intregii societati. Se
pune intrebarea cine reprezinta interesele femeilor sau al tineretului (?).
Putem trage concluzia |
| |
ca in localitatea Santana exista un
deficit de maturitate politica ?. Aportul femeilor in cadrul calitatii
cadrelor didactice din |
| |
Santana nu confirma
aceasta ipoteza. Consiliul local din Santana este bine sfatuit de a
insarcina o comisie impartiala care |
| |
sa investigeze abstinenta politica
a unor parti ale societatii locale si de a trage consecintele logice necesare. |
| |
Autorul eseului felicita
existenta politica al partidului ecologic in consiliul local si spera ca
prin activitatea lui constructiva |
| |
sa contribuie la protectia mediului
inconjurator si la reducerea poluarii solului si al apelor freatice. |
| |
Santana trebuie sa redevina ceea ce
a fost, o localitate puternica si renumita cu un caracter multicultural.
Se merita sa |
| |
reflectam asupra opiniei lui Nelson
Mandela " Unity in diversity " |
| |
|
| |
Johann Schwartz
Prof. Franz Metz |
| |

|